Schimbarile de decizii, schimbarile de temperemant, schimbarile bruste de forma de guvernamant, loviturile de stat, scurtele victorii ale unei opozitii mocnite in propriul jeg, gustul de pepene rosu, reamintirea unei alte personalitati ce alta data era vie, reaprinderea unor pasiuni, planuri, vise, iesirile din banalitatile rutinale onanice, barbaria bahica, ploi de stele.

Practic multe se pot intampla, insa ca acestea sa se intample trebuie sa fi si tu acolo, trebuie sa actionezi. Si cand acestea se intampla, toate acestea ce gust au?

Sau macar au?

Dar drumul este mult mai lung my dear friend of misery. Acum hai sa ne pisam in papusoiul de pe margine.

E ca in faza aia cu hamsterul pe nume “Virginitate” si pierderea acestuia. Noi vom boteza soricarii “Self-esteem” ca sa putem adjudeca mai exact sentimentele dupa auzul unor fapte precum divortul (ostentativ ofensat verbal), insulte (varietatea lispeste) si de ce nu apelarea la divinitate (in doctrina crestina fiecare va plati pentru pacatele sale, ce e drept exista si aici un adevar) pentru faptele care tu le faci contra sistemului

Orice limbric este capabil sa isi inteleaga rostul in viata, un om de ce nu ar fi capabil? Si iata-ne iarasi ajunsi in spatiul rationalitatii perdante.

Esti un nimic existential ce este pus in fata mitralierelor realitatii.

Ai vrea sa fi legat la ochi? Legat la ochi poti fi dus catre o destinatie. Un loc poate fi acel loc vrut, unde sa poti uita de contexte, de societate, de orice si sa te simti liber sa te exprimi. Nu ai sa o faci vei fi automat acel fraier care rateaza ocazia. Dar desigur, Constiinta (sau macar iluzia ca ai una) este prima mitraliera. Pac pac.

Ai vrea sa mergi bazat pe instinct pe un drum aflat la 100 de metri altitudine. Poti face asta. O strangere de mana ce te ghideaza, sentimentul pe care il ai cand iti transpira mana de emotie, daca cumva mergi bine si nu dai de margine si cazi. E ceea ce vrei nu? Dar, Lipsa de incredere e a doua mitraliera. Pac pac.

Ai avea timp pentru toate povestile vietii care aduc acea lipsa de farmec in care se prelinge viata ta? Ai rabdare sa o asculti pana la capat? Cu toate ca te mai si joci in plastilina, si eu desenez pe foaia mea ceea ce imaginatia vrea. Intotdeauna te voi primi sa imi aduci culori, sa ma ajuti in realizarea desenului ce intr-o zi va fi gata. Desigur, in povestea ta, ai impresia ca deja am terminat desenul, asta pentru ca ti-e teama asa vii la mine sa ma intrebi. Mie insa mi-e dor sa desenez, mai am multe de conturat, insa am nevoie de mai multe culori. Si iata, a treia mitraliera este Iluzia maturitatii.



Trei mitraliere nu sunt de ajuns? Eu zic sa ne oprim aici pana nu chemam si grenadierii. Ulterior pot veni si tanchistii. Practic un intreg batalion.



Insa pana atuncea..

Heil